Nederland oh Nederland.
Jij bent de kampioen.
Wij houden van Oranje.
Om zijn daden en zijn doen.
(Netherlands oh Netherlands.
You're the champion.
We love Orange.
Because of its deeds and its doings.
.
.
.
Olanda oh Olanda
Tu esti campioana
Iubim Portocaliul
Pentru ce a-ti facut si ce veti face.)
De curand "Fata de pe Desktop" m-a facut sa citesc cate ceva despre o tara despre care am realizat ca nu stiam mai nimic, Nederland sau Olanda, desi ei urasc a doua varianta, si s-a intamplat sa ma socheze toate lucrurile pe care le-an citit, sunt mult mai diferiti fata de ce stim despre europeni, sunt deschisi la orice, parca au alta mentalitate, "gezelligheid" cum spun ei, linistitor, comozi, traiesc intr-o comuniune perfecta, singurul lucru care le mai face inima sa tresara e faptul ca sunt mari consumatori de cafea. Spun despre ei ca daca lasi doi olandezi inchisi impreuna or sa inceapa sa schimbe pareri, daca bagi un al treilea or sa faca o biserica sau un partid. Nu isi urasc guvernul, ceva de neconceput la noi, pana nu ii amintim toata familia unui parlamentar nu ne lasam. Politia, alt subiect delicat la noi, la ei daca un echipaj de politie vede un sofer mergand, la miezul noptii, cand nu e trafic, pe contrasens acel echipaj se va da la o parte, daca l-ar opri nu ar fi gezellig, nu ar face rau nimanui in miez de noapte, poate se grabeste, de necrezut, daca nu citeam nu credeam nici eu, asa ca documenteaza-te sa vezi daca nu ma crezi, e interesanyt ca aplica asta mai peste tot atitudinea asta gezellig. Nici drogurile nu-s legale, dar trec cu vederea peste acelea usoare, reusind sa le controleze, cum spun ei "fac un rau mai mic pentru a prevenii un rau mai mare".
Dar au si ei defectele lor, ii urasc pe germani, daca le spui ca limba lor seamana cu germana o sa le strici ziua si te alegi cu priviri incruntate in cel mai bun caz, asa ca gandestet-te de doua ori inainte sa spui asa ceva, daca le ceri indicatii in germana o sa te alegi cu rasete si or sa te puna sa le aduci bicicletel inapoi, de fapt aici e vorba de prima ocupatie nazista cand Hitler le-a confiscat bicicletele, legat de biciclete, furtul bicicletelor este un veritabil hobby national. olandezii cheltuiesc pentru procurarea unor incuietori eficiente, asa zis de nespart, mai mult decat pe bicicleta in sine, dar vehiculul pierdut poate fi usor inlocuit: te duci la un grup de biciclisti si strigi ferm, in gura mare: "Hey! Aia e bicicleta mea!",. cu siguranta, unul dintre ei o va lua la fuga. Ei rad si de belgieni, ca sunt ingusti, facand tot felul de bancuri despre ei, de genul:
"-Ce scrie pe fundul unei sticle de lapte din Belgia?
-Se deschide la celalalt capat "
"-De ce au paharele patrate?
-Sa nu lase urma rotunde."
"-Ce scrie pe fundul piscinei in Belgia?
-Nu fumati!!!"
Pe langa belgieni spun ca sunt ingusti si cei dim Maastricht, un fel de Caracal la noi, cred:
"-Ce se intampla cand un olandez din Maastricht se muta in Belgia?
-Creste coeficientul de inteligenta al ambelor tari."
Inchei prin a trece in revista principalul lor dezavantaj, si regret, pentru ca desi sunt afaceristi buni, parcimonia lor rivalizand cu cea scotiana, nu si-au putut exporta limba in afara granitelor, datorita faptului ca este prea greu de asimilat, de aceea la nivel de literatura au ramas un fel de insula in marea de tari europene. Asadar cu ocazia asta ii multumesc "Fetei de pe Desktop" fara ea nu as fi cunoscut atatea despre aceasta tara interesanta. >:D<
Cand eram mic nu simpatizam America doar pentru ca era "cea mai tare din parcare". Insa pe masura ce cresteam se adunau motivele. Am invatat ca America e cea care a beneficiat cel mai mult de pe urma celor doua razboaie mondiale care au patat cu sange o Europa si asa scindata, s-au imbogatit de pe urma lor, asta nu inseamna ca nu regret si pierderile lor omenesti, pentru ca au avut. Uram cand invatam la istorie despre modul lor gangsteresc de a castiga lupte in modul cel mai neonorabil, uitati-va la razboiul avut cu Japonia, dar ca sa vedeti ecartul de pierderi dintre America si celelalte tari, care si-au pierdut in razboaie mai mult decat vieti omenesti, au murit sperante si au lasat in urma oameni nenadajduiti, in atentatele teroriste de la World Trade Centre, sau turnurile gemene, cum mai erau ele denumite, S.U.A. a suferit mai multe pierderi decat in ambele razboaie mondiale ...
Acum, in prezent, urasc modul lor de a fi de la alimentatie, vedeti procentajul de obezitate la ei, si experientele lui Jamie Oliver in scolile americane ( citez de pe site-ul http://www.gandul.info/magazin/vezi-aici-cum-supraponderalii-americani-l-au-facut-sa-planga-pe-jamie-oliver-bucatarul-alimentatiei-sanatoase-topul-celor-mai-grase-orase-din-sua-5773914 : "Nu mă înţeleg, nu pricep pentru ce am venit aici") ... pana la cunostiintele lor, cultura lor generala e la pamant ori pe aproape, care cred ca se trage de la politica conducerii americane de a importa materie cenusie, asa au ajuns cetatenii sa se intrebe la ce le foloseste lor sa stie o limba straina, ori geografie ei sunt buricul pamantului.
Ma intreb daca au o convingere de genul englezilor pentru regina, dar americanii nu au pentru ce, statul lor a fost fondat in urma explorarilor europene pe pamant american, majoritatea ale spaniolilor si ale englezilor, iar americanii adevarati,amerindienii, sunt tinuti acum in rezervatii naturale, mai ramane sa ii puna pe hartile turistice, daca nu cumva ai facut-o deja, nu e oare adevarata vorba un popor fara istorie e un popor fara identitate asa spunea si regretatul Alexandru Paleologu, citez: "O lume fără reprezentarea trecutului e o lume imbecilă, o lume fără onoare, o lume fără valoare. E o lume inexorabil sortită să dispară.", desigur nu le doresc sa dispara, sunt prea gangsteri sa faca asta...
Dar de curand am citit un reportaj al editorialistului celebrei publicaţii americane New York Times, Nicholas D. Kristof (vezi foto.), câştigător a două premii Pulitzer, despre cele mai importante limbi de pe glob, care isi incepe editorialul asa: "Ghicitoare: Dacă o persoană care vorbeşte trei limbi este trilingv, iar una care vorbeşte patru limbi este cuadrilingv, cum se numeşte o persoană care nu vorbeşte nicio limbă străină? Răspuns: Un american!" (restul il puteti citi aici: http://www.adevarul.ro/international/in_jurul_lumii/new_york_times-spaniola-limba-invatare_0_403760082.html ) ma face sa ma intreb: incepe America sa se trezeasca? Sau e doar o aparitie meteorica a unei idei de care or sa fuga si or sa se ascunda cum au facut cu Jamie Oliver? Depinde de ei sa se trezeasca cat inca nu e prea tarziu ... Si cam atat despre cea mai mare forta de pe Terra
P.S. aceasta postare contine si idei si pareri proprii, ce trebuie tratate ca atare, simtiti-va liberi sa va spuneti si parerea voastra, poate ma insel eu, sunt oare eu paranoic?
Problema rromilor din Franta afecteaza patrunderea noastra in spatiul Schengen. Iata cum am ajuns dintr-o data principalul subiect de discutie in presa de specialitate a multor tari ajungand pana in Anglia ori America. Britanicii de la Daily Mail surprinzand chiar pas cu pas discutiile animate dintre presedintele Romaniei, Traian Basescu, si presedintele Frantei, Nicolas Sarkozy, momentele surprinse de ei aratand clar incercarea presedintelui Romaniei de a dezgheta relatiile tensionate cu cel al Frantei. Ei au surprins toate gesticulatiile largi, cu palmele ale prsedintelui nostru incercand parca sa para mai convingator si grimasele presedintelui Frantei parca privindu-l de undeva de sus, el aratandu-se indignat si de declaratiile comisarului european pentru justitie, Viviane Reding, care a facut aparent o paralela intre politica Frantei fata de rromi si deportarile din cel de-al Doilea Razboi Mondial ...
Pe blogul aceleiasi renumite publicatii engleze, Daily Mail, gasim un articol in care claseaza Romania printre partenerii europeni dezagreabili, alaturi de Kosovo si Turcia, datorita faptului ca avem vamesi cu salarii mici ceea ce i-ar putea face usor coruptibili si a mafiei romane, citez: "Taberele instalate de români au provocat destule dispute în Franţa şi Italia, fără să mai fie nevoie ca mafia românească să circule liber în spaţiul Schengen".
Criticand pe altii uita de problemele lor, un reportaj din publicatia franceza Le Figaro trece neobservat de presa internationala, nici macar politia franceza nu a luat la cunostinta despre el, doi jurnalisti francezi au testat vigilenta de pe aeroporturile frantuzesti si au reusit sa treaca de controalele de securitate din Marsilia si Paris-Charles de Gaulle cu o arma semiautomata, cei doi au calatorit de doua ori pe 8 noiembrie 2010 fara ca personalul de la departamentul de securitate din aeroporturi sa detecteze arma, dimineata au luat un zbor de pe aeroportul din Roissy-Charles de Gaulle din Paris, cu directia Nisa, iar seara au zburat intre Marseille-Marignane si Paris, pistolul, demontat in mai multe parti, a fost plasat in doua bagaje de mana diferite, in cursul zborului, unul dintre jurnalistii s-a filmat in toaleta avionului in timp ce asambla arma, acest lucru arata ca in aeroporturile din Franta pot aparea problemele grave de securitate
Inchei prin a-l cita pe necunoscutul care a intrat pe pagina de twitter a lui Sarkozy: "Dracu sa va ia de romani! Va urasc pe toti si vreau sa nimicesc Uniunea Europeana!"
"Cu cativa ani în urma, la Seattle în cadrul Jocurilor Olimpice Speciale, la linia de start s-au aliniat noua handicapati fizic si mental, pentru cursa de 100 de metri. Cand focul de arma a dat startul, cu totii au început sa învarta din rasputeri rotile carucioarelor spre linia de sosire. Cu totii, în atara de un baiat, al carui carucior s-a opintit în bordura de margine si s-a rasturnat. A cazut si a început sa planga. Ceilalti opt i-au auzit plansul. Au încetinit cursa si s-au oprit. Apoi s-au întors si au luat-o înapoi, cu totii. 0 fata cu un grav handicap mental s-a aplecat spre el si l-a sarutat spunandu-i: "Asa ca e mai bine acum?". L-au ridicat. Apoi tinandu-se de maini au pornit cu totii spre linia de sosire.
Stadionul întreg era în picioare si aplauzele si uralele au continuat peste 10 minute.
Este oare neaparat nevoie sa fim privati de sanatate pentru a ne da seama ca oamenii sunt mai importanti ca realizarile noastre? Probabil ca cel mai grav handicap de care suferim este subaprecierea fiintei umane, egoismul cu care ne zbatem fiecare sa fim învingatori, sa fim înaintea altora în cursa vietii."
P.S.trebuie sa pun linkul pentru a nu creea confuzii, nu e facut de mine,cum de altfel am specificat in titlu "de la lume adunate", dar mesajul transmis aici este unul puternic http://www.traiestezambind.ro/ceea-ce-este-cu-adevarat-important/.
Numai Timpul…
"Era odata o insula unde traiau toate sentimentele umane: Buna Dispozitie, Tristetea, Intelepciunea, Iubirea si altele.
Intr-o zi sentimentele au aflat ca insula se va scufunda in curand, asa ca si-au pregatit navele si au plecat. Doar Iubirea a ramas pana in ultimul moment. Cand insula a inceput sa se scufunde, Iubirea a hotarat sa ceara ajutor.
Bogatia a trecut pe langa Iubire intr-o barca luxoasa si Iubirea i-a zis:
-Bogatie, ma poti lua cu tine?
-Nu te pot lua, caci e mult aur si argint in barca mea si nu am loc pentru tine.
Atunci Iubirea i-a cerut ajutorul Orgoliului, care tocmai trecea pe acolo:
-Orgoliu, te rog, ma poti lua cu tine?
-Nu te pot ajuta, Iubire, aici e totul perfect… mi-ai putea strica nava.
Iubirea a rugat mai apoi Tristetea, care trecea pe langa ea:
-Tristete, te rog, lasa-ma sa vin cu tine!
-Oh, Iubire, sunt atat de trista incat simt nevoia sa stau singura…
Chiar si Buna Dispozitie a trecut pe langa Iubire, dar era atat de multumita incat nu a auzit ca o striga.
Dintr-o data o voce a strigat:
-Vino, Iubire, te iau cu mine!
Era un batran cel care vorbise. Iubirea s-a simtit atat de recunoscatoare si plina de bucurie incat a uitat sa il intrebe pe batran cum il cheama. Cand au sosit pe tarm, batranul a plecat.
Iubirea si-a dat seama cat de mult ii datora si a intrebat Cunoasterea:
-Cunoastere, imi poti spune cine m-a ajutat?
-Era Timpul…
-Timpul? s-a intrebat Iubirea, dar de ce tocmai Timpul m-a ajutat?
Cunoasterea, plina de intelepciune, i-a raspuns:
-Pentru ca numai Timpul e capabil sa inteleaga cat de importanta e Iubirea in viata."
O mie de puncte
"Un crestin care se mandrea cu faptele sale bune a visat într-o noapte ca era la poarta cerului. Cu litere uriase, pe frontispiciul portii scria: "Cei ce vor sa intre aici au nevoie de 1000 de puncte".
Ingerul l-a întrebat:
- Ce ai facut în viata?
- Eu? Am fost credincios Domnului întreaga mea viata. Am pazit Cuvantul lui Dumnezeu cu toata sfintenia.
- Foarte bine. Ai un punct. Altceva?
- Am dat mai mult decat zeciuiala de fiecare data pentru lucrarea Domnului. Am ajutat pe saraci, pe vaduve, pe orfani.
- Exceptional. Inca un punct.
- Am crescut o familie numeroasa de copii, pe care i-am facut misionari. Eu însumi am predicat Evanghelia si am ajutat la raspandirea ei.
- Nemaipomenit! Asa oameni cam rar vin pe aici, a spus îngerul. Inca un punct. Ai mai facut ceva?
Bietul om s-a pierdut cu totul. Daca pentru tot ce spusese pana acum valora numai 3 puncte, ce sa mai adauge ? A ridicat ochii spre uriasa inscriptie si, a citit din nou: "Cei ce vor sa intre aici au nevoie de 1000 de puncte!" A oftat adanc si a exclamat:
- Doamne, aici se poate intra doar prin harul Tau!
- Exact, a spus îngerul. 997 de puncte!"
Molia indragostita de o stea
"A fost odata o molie careia i-a picat cu tronc o stea. Toti prietenii si rudele ei o luau o ras , ii spuneau ca nu este realista si o indemnau sa faca un efort pentru a gasi pe cineva mai apropiat de conditia ei , precum o lampa de pe strada , una de la intrarea unei case , un felinar sau macar o lumanare. Ei bine, chiar si un candelabru , daca gasea de cuviinta.
Molia noastra era insa indragostita nebuneste de steaua ei si nu avea de gand sa renunte la ea. Asa s-a facut ca prietenii , parintii , fratii , surorile , matusile si verisorii ei au sfarsit curand prin a fi arsi de flacarile luminilor reale , pamantesti , si au luat forma unor mici pete de cenusa pe trotuarele , verandele , podelele si mesele orasului , in timp ce molia a dus o viata lunga si fericita iubind fara incetare steaua ei intangibila."
Cum a facut Dumnezeu mamele
"Cand Dumnezeu le creea pe mame, s-a surprins lucrand in plus in cea de-a sasea zi. In acel moment a aparut un inger si l-a intrebat:
"Doamne, nu crezi ca pui prea multe la lucrarea aceasta?"
"Dar tu nu ai vazut de cate are nevoie? Trebuie sa fie perfect lavabila, dar nu poate fi din plastic, sa aiba 180 de parti mobile...toate inlocuibile; sa aiba o poala care sa dispara atunci cand se ridica in picioare, sa aiba un sarut capabil sa vindece orice, de la un picior rupt la o deziluzie din dragoste si bineinteles, sa aiba trei randuri de maini."
"Trei randuri de maini? zise ingerul. Sub nici o forma..."
Nu mainile imi creeaza probleme, ci mai degraba cele trei randuri de ochi pe care trebuie sa le aiba. O pereche de ochi care sa vada prin usa inchisa atinci cand intreaba -Ce faceti acolo copii?-, ea deja sa stie. A doua pereche sa fie la ceafa ca sa vada ce nu vrea, dar ce trebuie sa stie. Si bineinteles, cei normali cu care sa vada copilul nazdravan si sa-i spuna din priviri -Inteleg si te iubesc.- Sunt atat de aproape de a crea ceva asemanator mie...Hmmm... I-am facut si un dispozitiv ca sa se poata vindeca singura cand este bolnava, sa poata hrani o familie de sase persoane din doar o jumatate de kilogram de carne si sa poata avea si un copil de trei ani in grija."
"Mi se pare un model delicat Doamne..."
"E foarte rezistenta, gandeste si mai mult decat atat, are intuitie..."
Ingerul atinse obrazul mamei: "Aici e o scapare Doamne..."
"Nu e o scapare, e o lacrima..."
"Pentru ce?"
"Pentru a exprima bucuria, tristetea, durerea, deceptia, singuratatea si mandria...Totusi, nu am pus-o Eu acolo..."
"Degeaba tăiem crengile păcatului în afara noastră dacă în noi rămân rădăcinile. Acestea vor creste din nou."(Sf.Grigorie Dialogul)
"Daca am putea vedea cat de mult ii iubeste Dumnezeu pe toti cei care ii intalnim pe cararea vietii noastre, am depune mai mult efort sa ii iubim si noi la randul nostru."
"Cand daruim, ne atingem adevaratul potential si crestem peste limitele impuse de noi, devenind punti de legatura intre dragostea lui Dumnezeu si oameni."
"Raiul nu este pentru cei desavarsiti, ci pentru cei ce iubesc."
"Treci printr-o perioada dificila?
Fruntea sus - si prinde mana lui Dumnezeu.
Nu exista dificultate in fata careia tu si El sa nu va descurcati."
"Ai o zi proasta si mohorata?
Lumineaza ziua altuia, si apoi ziua lui o va face si pe a ta mai buna."
"Prietenia inseamna in primul rand sa dai, nu sa primesti."
"Asa cum zdrobirea unui trandafir produce un parfum delicat, la fel si greutatile vietii scot la suprafata tot ce e mai bun in noi. Daca lasam timpurile grele sa ne transforme, acestea vor scoate la iveala calitati ca: dragostea aproapelui, sensibilitate, compasiune, umilinta si apropiere sufleteasca de cei dragi."
Trei feţe
de Lucian Blaga:
Copilul râde:
"Întelepciunea si iubirea mea e jocul!"
Tânarul cânta:
"Jocul si-ntelepciunea mea-i iubirea!"
Batrânul tace:
"Iubirea si jocul meu e-ntelepciunea!"
(acest text este luat de pe http://venus-in-the-morning.blogspot.com/, merita vizualizat blogul)
P.S. v-am dat decat maximele si citatele, cugetarile sunt ale voastre ...
P.S. 2 intrati aici, o sa va placa http://www.dilemaveche.ro/sectiune/societate/articol/ce-mai-ramine-copilarie-cind-nu-mai-e
"Dragostea e o boală fără de care nu eşti sănătos."
"Numai cuplul e o realitate umană, aptă de fericire (şi de tot ce intră în alchimia fericirii: suferinţă, sacrificiu, bucurie, gratitudine)."
"Farmecul existenţei este că nu te poţi baza pe nimic. Totuşi, cele mai importante lucruri în viaţa asta sunt, cred eu, cele pe care le-am decelat din trei spectacole regizate de Lucian Pintilie: iubirea, memoria (nu cea mecanică şi plictisitoare, ci aceea care îţi salvează conştiinţa, asa cum mi-a salvat-o mie în puşcărie) şi umorul. Dacă te naşti cu ele e foarte bine; dacă nu, se pot învăţa, gândindu-te foarte mult la ele, reprezentându-le în diverse circumstanţe. Ceea ce salvează cele mai proaste şi ingrate împrejurări, ceea ce este esenţial, este totuşi iubirea. Iată concluzia, după o viaţă de om: nimic nu contează în afara iubirii."
"Acela care nu cunoaşte suferinţa nu poate fi fericit niciodată."
"Prietenia, ca şi dragostea, e de fapt cale împreună spre Dumnezeu."
"O lume fără reprezentarea trecutului e o lume imbecilă, o lume fără onoare, o lume fără valoare. E o lume inexorabil sortită să dispară."
"Degeaba eşti serios dacă nu ştii să fii atent şi dacă nu eşti perspicace (atenţia inteligentă e totdeauna perspicace). Cine contemplă cu atenţie lucruri neluate în seamă, socotite insignifiante, efemere, acela are toate şansele să descopere esenţe, detalii revelatorii. Dar atenţia acordată lucrurilor neînsemnate se numeşte frivolitate."
"Ce rost are căsătoria, dacă nu e pentru toată viaţa? Dragostea nu înseamnă numai tinereţe, voluptate, romanţe şi apoi plictiseală, goană după altceva, care e mereu acelaşi lucru. Dragostea e de la tinereţe până la bătrâneţe, iar cuplul petrece din ce în ce mai bine cu cât se apropie de moarte (bineînţeles, dacă are simţul divinului). Petrece din ce în ce mai bine, în ciuda pierderii puterilor, în ciuda tuturor necazurilor. Lucru cu adevărat important, cel mai important: a petrece cât mai bine."
"Italienii de la ENEL depasesc orice limita a bunului simt. Recunosc ca nu au investit nici un leu in retele de distributie a energiei electrice despre care spun ca sunt "vechi de 30 de ani" desi ei se "ocupa" de modernizarea lor de trei ani, si spun ca de fapt nu delasarea si bataia de joc cu care s-au manifestat fata de obligatiile contractuale pe care le aveau sunt de vina pentru teroarea la care sunt supusi romanii, ci faptul ca noi suntem o natiune de hoti, de infractori, care fura curent.
Da dragi italieni de la ENEL, ma declar INFRACTOR SI HOT in conditiile in care va platesc lunar facturi de energie electrica de ZECI DE MILIOANE DE LEI si voi va bateti joc de mine si imi intrerupeti curentul zilnic. Daca suntem noi asa de hoti si perversi, de ce nu plecati in Italia sa ne lasati pe noi cu durerea noastra ? Sau va place sa faceti profit in tara tiganilor pentru ca iese banu' fara sa investiti nimic aici?"
senator Iulian Urban (sursa www.urbaniulian.ro)
Si incredibil dar adevarat desi aceasta situatie afecteaza Ilfovul si capitala Romaniei, Bucuresti, iar cel care vorbeste despre asta este un senator, subiectul pare sa nu fie mediatizat deloc, cati din voi au auzit de situatia asta, sper ca Iulian Urban sa nu "latre singur in pustie" dupa cum tot el spune si sa se desfiinteze contractul dintre Romania si Enel ...
Credeam ca arienii sau rasa pura au disparut o data cu nazismul, se pare ca m-am inselat, dar poate ca ne meritam soarta, la urma urmei asa ne purtam si noi cu minoritatile de pe plaiurile mioritice, in special cu rromii, asta a devenit o problema internationala, tocmai de unde nu ne asteptam, fratii nostrii mai mari francezii, se pare ca nici ei nu ne plac, ni-i expulzeaza pe rromi, tocmai acolo unde era stalpul democratiei europene ... Liberté, Egalité, Fraternité pe naiba ... numeroase comunitati de rromi sunt private de accesul la educatie si la serviciile minime de sanatate si traiesc fara electricitate sau apa curenta, pe scurt în conditii demne de Evul Mediu se pare ca aici se opreste deviza lor .
P.S.eu doar v-am prezentat cazurile, faceti voi conexiunile, va astept cu o parere la acest circ ...
Primavara e, dupa mine, sezonul verdelui crud, al inceputului unui circuit peren, are personalitatea unei gospodine truditoare ce ne pregateste verdele pentru un nou inceput. Vara este speciala doar prin soarele dogoritor (urasc caldura), toamna vine cu acele culori pastelate ale frunzelor ce se pregatesc sa cada, care te imbie spre meditatie, spre o contemplare adanca ce difera de la o persoana la alta, in functie de nevoi, copiii fiind, de obicei, cei mai puri, inocenti, cu imaginatie bogata, urmand cei care nu uita ca au fost candva copii, aici ma incadrez si eu :x iar ploile de toamna nu-s asa rele, ele purifica aerul, lasa o mireasma de toamna in urma, imi place sa privesc pe geam cum ploua, sa aud ropotul stropilor lovindu-se de ce le iese in cale ...
Urmeaza apoi iarna, sezonul meu favorit de cand eram de-o schioapa, sezonul talpilor curate (cum spunea un amic din copilarie) sezonul obrajilor imbujorati de ger, al albului ametitor, momentul cand vin sarbatorile de iarna e de neegalat in inimile multor copii, un strop de bunavointa intr-o lume plina de necazuri si nedreptati ... astea sunt doar cuvinte, restul e realitate pura, uita-te afara, priveste natura si bucurate de ea, noi (oamenii) o ranim si ea ne ofera minuni in continuare, un altruism pe care din pacate nu o sa il vedem prea curand la omenire ...
P.S. aceasta postare o gasiti si coment la http://bestiacurcubeu.blogspot.com - Trezirea - Epilog, ca parere personala, spuneti-va si voi parerea despre cum vedeti voi anotimpurile, care este anotimpul vostru preferat si argumentati, va multumesc anticipat si va astept cu pareri >:D<
